În Romania, 1 copil din 4 suferă de obezitate, conform ultimelor statistici, lucru care îi îngrijorează pe specialiști. Alimentația sănătoasa este un subiect de mare interes în ultima vreme, dar acest interes este si mai accentuat în rândul mamelor care doresc o diversificare echilibrată și sănătoasa pentru copiii lor. În urma evenimentului despre nutriție din 2 martie din Galați, am strâns întrebările mamelor și i le-am trimis expertului nostru în nutriție, Alina Stoica.
Puteți citi în continuare răspunsurile nutriționistului la întrebările mamelor despre alimentația celor mici.
1. În prepararea termică a alimentelor, ce ulei sau grăsime este recomandată? Vreau să știu dacă există și vreo variantă de ulei sau de grăsime ok pentru a se folosi de la începutul gătirii.
Uleiul presat la rece* poate fi folosit la pregătirea diferitelor tipuri de mâncare, dar evitați prăjirea în baie de ulei. *exemplu: cânepă, măsline, susan, dovleac, struguri (adăugate în funcție de preferință, în cantitate mică)
2. Ce putem să le dăm copiilor care refuză alimentele moi (piureuri, sufleuri, iaurt, fructe, legume moi, chiar și carnea)? E așa de când am început diversificarea, nu sunt doar dințișorii de vină, acum având 1 an și o lună. Nu prea mănâncă alte lichide în afară de sân și apă. Mi-e teamă că nu mănâncă destul. Doar ia o guriță-doua și gata. Finger-food a vrut de la început. Asta m-a bucurat, dar mănâncă foarte puțin!
Copilul alăptat poate avea o diversificare mai lentă, dar este importantă varietatea si introducerea progresivă a alimentelor, conform schemei stabilite cu specialistul ce monitorizează evoluția copilului. Se poate analiza meniul complet din 24 ore, inclusiv cu orele de masă, cantitatea, precum și curba greutății, să se vadă dacă această cantitate mică de mâncare influențează greutatea. De asemenea, se urmărește dezvoltarea locomotorie si neurologică.
3. Cât de interzis este ceaiul în alimentație? Este chiar așa bau-bau? Nu avem voie deloc? Știu că împiedică absorbția fierului în organism cu 60%.
Este important ce fel de ceai dorim să introducem în meniul copilului, vârsta acestuia, tipul de ceai folosit. În mod normal, apa este cea mai bună sursă de hidratare, dar pot fi introduse ceaiurile cu rol terapeutic, în funcție de nevoia fiecărui copil. Cantitatea zilnică este de 50-70 ml ceai, la care se adaugă apa plată pentru a asigura necesarul zilnic de lichide.
4. Există desene animate care vorbesc despre alimentație corectă? Care sunt acestea?
Expunerea copiilor, indiferent de vârstă, la poluare imagistică reprezintă un blocaj în dezvoltarea creierului (până la 21 ani), context în care vă recomand activități practice – cărți, broșuri, jocuri, fise, desen, orice poate reprezenta punctul de pornire pentru a pune bazele in educația nutrițională a copiilor.
5. S-a zis că prea multă carne constipă, câtă carne e suficientă pentru bebe 10 luni și copil 3 ani?
În mod normal, pentru o creștere si o dezvoltare optima se recomanda 2-3 porții de carne/ săptămânal, la care se adaugă 2-3 porții de peste de captură/săptămâna, dar importantă este calitatea acestora, modul de pregătire si asocierea corectă cu legume.
6. Făina integrală e mai bună, dar ce cantitate de făină alba e recomandată zilnic? Sau ar trebui evitată complet? Se poate introduce în meniul zilnic făina integrala din diferite cereale, dar evitați făina albă, precum și zahărul alb. 7. Care e cea mai bună sare? De Himalaya sau neiodată?
Sarea neiodată poate fi introdusă în preparatele de acasă, dar ne asumăm cu toții aportul de sare din alimentele achiziționate (ex: pâine, paste)
8. Care e cel mai sănătos lapte animal de combinat cu paste făinoase?
Laptele de vacă sau capră pot fi introduse, dacă nu sunt alergii/intoleranțe în acest sens, dar acesta poate fi înlocuit cu lapte bătut, iaurt, chefir, sana, cu brânză fermentată, precum și cu variantele de lapte de migdale, caju, quinoa, cocos. Varietatea este foarte importantă.
9. EPA și DHA se pot lua doar din suplimente?
Acizii grași omega 3 se asimilează foarte bine din alimentația structurată în acest sens (pește gras, avocado, oleaginoase si uleiurile presate la rece din acestea), dar, în situația în care există o carența mare sau în meniul zilnic nu sunt incluse alimentele menționate, atunci se alege cu grija suplimentul alimentar potrivit. Ideal ar fi ca prima etapa să fie testarea acizilor grași în sânge, astfel încât sa știți exact care este punctul de plecare.
10. Excesul de lapte praf este dăunător? Copil de 2 ani, încă bea 150ml lapte praf la culcare, și încă 2 biberoane la fel în cursul nopții. Deja e mai diluat decât normal; am încercat sa îl înlocuim cu apă dar nu funcționează. E normal, anormal, am putea face ceva să îl dezvățăm?
La aceasta vârstă laptele praf nu reprezintă un aliment de bază, dacă diversificarea a fost efectuată corespunzător și copilul are un meniu variat. Se poate înlocui laptele praf cu lapte de capră/quinoa/migdale, trecerea fiind treptată, prin asociere cu laptele praf, crescând cantitatea produsului nou după acceptarea dozei propuse.
11. Programul alimentar aproximativ la 2 ani: – dimineața: fructe sau pâine cu unt și gem/miere sau pâine cu cașcaval, roșie/castravete/ardei – ora 11:00 (gustare): covrigel, biscuiți, chec/cozonac făcut in casa – ora 13:30 (prânz): supă sau ciorbă, apoi somn – ora 17:00 (felul 2): cu carne, în general, omletă sau brânză cu smântână – ora 20:00 (cina): lapte cu paste, griș cu lapte, iaurt, cartofi cu brânză (la cuptor), budincă Cu ce pot înlocui gustarea? Ar trebui să îi dau felul 2, ce conține carne, înainte de somnul de prânz? Lapte cu paste sau cu altceva combinat, omletă, ou fiert, ar trebui date la micul dejun? Și atunci gustarea să fie cu fructe? Sunt bulversată după informațiile noi si importante primite și am încredere că mă veți scoate din ceață.
Pentru a veni cu propuneri de meniu, am nevoie de informații suplimentare – dacă este un copil mâncăcios, dacă are afinitate către anumite alimente sau grupe de alimente, dacă are o textura preferată, dacă sunt probleme legate de greutate. În meniul prezentat de dumneavoastră într-adevăr sunt necesare o serie de schimbări, dar treptat, astfel încât să nu inducem un factor de stres major si să ne lovim de un refuz alimentar. Rutina zilnică asigură o stare de comfort copilului, context în care recomand că aceste schimbări să fie implementate pas cu pas, la nivel de familie, nefiind direcționate numai către copil.
12. E recomandat consumul de apă plată de către adulți sau copii zilnic? Prin prisma aportului zilnic de minerale din apă. La ce ar trebui să ne uităm când alegem apă plată? Soluția de filtru e mai ok? Este recomandat aportul zilnic de apă plată, atât la copii, cât și la adulți, cu precizarea că se raportează la greutatea corporală (greutatea * 0.035), cu un pH mai mare de pH -ul sanguin, cu evitarea consumului de apă în timpul mesei sau imediat după masă. 13. Există alimente bogate in vitamina D care se pot consuma iarna?
Vitamina D este liposolubilă, ceea ce înseamnă ca introducerea grăsimilor în meniul zilnic facilitează absorbția acesteia. *exemplu – avocado, nuci, caju, migdale, alune de pădure, nuci braziliene, semințe de cânepă, pește de captură. Alimentele bogate în vitamina D sunt pește (sardine, halibut), ulei de pește (cod), ou (în special gălbenuș), ciuperci, cereale integrale cu un conținut adăugat de vitamina D (bio), carne de porc.
14. Am înțeles că peștele de captură este recomandat. Cum îl alegem? Mă refer la poluare și conținut de mercur. Există specii recomandate?
Peștele de captură poate fi selectat în funcție de termenul de valabilitate în primul rând, și de sursa de proveniență. Nu este cazul sa vă panicați cu privire la prezența metalelor în pește, dar calitatea si modul de pregătire sunt foarte importante.
15. Există E-uri bune?
Eticheta unui produs alimentar conține lista de ingrediente și numărul acestora trebuie să fie cât mai limitat și cu corespondent în natură.
În anul 2019, LaPrimulBebe organizează 5 evenimente despre nutriția echilibrată a familiei: în Galați, București, Ploiești, Sibiu și Brașov. Consultă calendarul evenimentelor LaPrimulBebe pentru a te înscrie la timp.