Gravitatea autismului variază de la sever la uşor, iar acesta se intersectează cu diverse nivele de inteligenţă care variază de la dificultăţi profunde de învăţare, pînă la nivele normale de inteligenţă sau, în cazuri mai rare, la inteligenţă superioară, chiar aproape de genialitate.
Printre teroriile cognitive care încearcă să explice autismul şi variabilitatea comportamentului persoanelor cu autism, cele mai cunoscute sunt: teoria minţii/ “Theory of mind” ( Baron-Cohen, Leslie şi Frith, 1985), teoria slabei coerenţe centrale/ “weak central coherence theory” (Frith, 1989) şi teoria deficitului executiv/ “executive functioning” (Ozonoff s.a., 1991, 1995).
Clasificarea tulburărilor din spectrul autismului are la bază “triada de deteriorări’’: tulburări la nivelul interacţiunilor sociale, în comunicare şi în imaginaţie, repertoriu redus de interese şi comportamente şi, prezenţa unui comportament obsesiv, repetitiv sau rutinier.
Problemele de comunicare se manifestă în componenta verbală şi cea nonverbală a comunicării.
Persoanele care nu comunică verbal nu dezvoltă în mod spontan alternative de comunicare. Este necesar folosirea unui sistem alternativ de comunicare (limbajul semnelor, obiecte-simboluri, fotografii, pictograme, cuvinte scrise, ex. sistemul Picture Exchange Communication Sistem/ PECS.)
Se estimează că 30-50% dintre persoanele cu autism nu dezvoltă un limbaj cu ajutorul căruia să poată comunica, în timp ce alţii pot fi aparent foarte fluenţi în vorbire.
Reacţiile emoţionale sunt inadecvate şi pot consta în: evitarea privirii, inabilitatea de a înţelege expresiile faciale, gesturile, limbajul corporal al celorlalţi, angajarea într-o interacţiune socială reciprocă şi susţinerea acesteia este deteriorată.
Învăţarea unui tip de comunicare diminuează comportamentele problemă care apar cel mai adesea datorită dificultăţii sau a incapacităţii persoanei de a-şi comunica nevoile, dorinţele într-un mod adecvat.
La copiii cu autism jocul imaginativ, jocul simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se dezvoltă în mod spontan ca la copiii obişnuiţi. Jocul este repetitiv, stereotip: învârtirea jucăriilor, lovirea a două jucării între ele, etc, scopul fiind autostimularea.
Rezistenţa la schimbare duce la insistenţa pe rutina zilnică, de ex. insistenţa în a urma exact acelaşi drum spre anumite locuri; acelaşi aranjament al mobilierului acasă sau la şcoală, acelaşi ritual înainte de culcare.
Persoanele cu autism pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, reducerea volumului atenţiei, impulsivitatea, agresivitatea, comportamente autoagresive şi accese de furie.
Datorită diversităţii copiilor cu autism, a improbabilităţii ca ei să răspundă în acelaşi fel şi să progreseze în aceeaşi măsură la un singur tip de intervenţie, metodele de intervenţie sunt de mai multe tipuri pentru a răspunde tuturor nevoilor pe care le poate avea un copil.
Au apărut multe tratamente pentru ameliorarea/rezolvarea dificultăţilor sociale, de limbaj şi comunicare, senzoriale şi comportamentale. Printre acestea cele mai cunoscute sunt:
- Analiza comportamentală aplicată- Applied Behavioral Analysis(ABA)
- TEACCH – Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children
- PECS- Picture Exchange Communication Sistem
- Programul Hanen – The Hanen program
- Povestiri sociale – Social Stories
- Programul Son-Rise – The Option Institutes Son-Rise Program
- Terapia de integrare senzorială – Sensory integration therapy
- Floor Time
Tratamente complementare:
- Terapia prin muzică şi artă
- Terapia de integrare auditivă-Auditory integration therapy
- Terapia cu animale (ex. hipoterapia)
- Terapia ocupaţională
- Terapia de limbaj şi comunicare
O bună comunicare între părinţi şi profesori şi o bună coordonare între programul educaţional aplicat la şcoală şi cel de acasă sunt esenţiale pentru progresul copilului.
Chiar dacă la această dată autismul nu poate fi vindecat, nu înseamnă că nu se poate face nimic pentru persoanele cu autism. Diagnosticarea şi intervenţia timpurie, urmate de tratament specific şi individualizat pot face ca persoanele cu autism să progreseze, să atingă maximul potenţialului lor şi să trăiască o viaţă demnă şi mulţumitoare.
Despre Delia Aldescu, consilier psihologic, psihoterapeut si coach
Psiholog cu specializari in psihoterapie sistemica de familie si cuplu, hipnoza clinica, psiho-oncologie, programare neurolingvistica.
Mobil: 0733 098 444, e-mail: office@cabinet-psihologic-online.ro