Sunscreening-kids-GettyImages-512121314

Cu soarele la joacă. Despre fotoprotecție cu medicul dermatolog

Este vremea vacanțelor însorite și a relaxării în mijlocul naturii.

Petrecerea timpului în aer liber are o mulțime de beneficii, dar pentru a nu se transforma într-un eveniment neplăcut, trebuie să știm cum să schimbăm soarele dintr-un dușman de temut într-un prieten adevărat.

De la un anumit nivel de expunere la lumina solară, apar efecte dăunatoare asupra pielii. În mod obișnuit organismul uman poate repara pielea deteriorată de acțiunea razelor solare, dar în momentul în care aceasta este foarte afectată, mecanismele de apărare intrinseci pot fi depășite.

Este dificil să definim în mod clar ce înseamnă expunere excesivă la soare deoarece aceasta depinde de o serie de caracteristici precum: tipul de piele, puterea razelor solare, de locul în care ne aflăm, momentul zilei, anotimp, etc.

Daunele produse de soare cresc direct proporțional cu timpul de expunere, în special atunci când acesta este foarte puternic, între orele 11.00-15.00, în lunile de vara.

Lumina soarelui este alcătuita din unde electromagnetice reprezentate de radiații infraroșii, radiații ultraviolete și lumină vizibilă.

Spectrul UV al radiațiilor solare este împărțit în 3 categorii: unde scurte UVC ( cu lungime de undă  cuprinsă între 200-280 nm), unde medii UVB ( 280-320 nm) și unde lungi UVA ( 320-400 nm)

Lungimile de undă sub 290 nm, deci UVC, sunt absorbite de stratul de ozon și nu ating suprafața Pământului.

Expunerea la soare are atât efecte benefice asupra organismului uman – sinteza de vitamina D, starea de bună-dispoziție, cât și efecte nedorite.

Expunerea acută se poate solda cu arsură solară sau alergii solare, în timp ce, expunerea cronică, de-a lungul vieții, duce la apariția fotoîmbătrânirii și a cancerelor de piele dintre care cel mai de temut este melanomul malign.

Efectele radiațiilor UVA și UVB sunt influențate de o serie de factori care pot schimba intensitatea acestora

  1. Altitudinea – cu cât altitudinea este mai mare, cu atât mai multe radiații UV intră în contact cu Pământul, de unde și importanța marcată a a protecției solare la munte.
  2. Poziția geografică față de Ecuator – distanța față de Ecuator (latitudinea), influențează intensitatea radiației UV ( intensitatea devine din ce în ce mai mică pe masură ce ne îndepărtăm de Ecuator)
  3. Stratul de ozon – protejează Pământul și acționează ca o barieră absorbind radiațiile UV.
  4. Condițiile meteorologice – în zilele ploioase, înnorate, intensitatea radiației UV este mai mică (dar nu absentă) decât în zilele călduroase de vară. Arsurile solare pot apărea și în zilele înnorate întrucat este posibil ca până la 80% din radiațiile UV să treacă prin stratul de nori.
  5. Momentul anului și al zilei – radiațiile UV sunt mai intense primăvara și vara comparativ cu lunile reci. Este bine cunoscut faptul că acestea sunt mai puțin intense dimineața și seara decât între orele 11.00 – 16.00, când ating intensitatea maximă.
  6. Reflectivitatea suprafețelor – radiația UV poate fi intensificată dacă se reflectă pe suprafețe precum zăpadă, apă, nisip, asfalt sau iarbă.
  7. Tipul de piele – este unul dintre cei mai importanți factori în ceea ce privește agresarea tegumentului de către radiațiile UV. Persoanele cu piele foarte albă, păr blond sau roșcat, cu ochi albaștrii sunt mult mai sensibile la soare decât persoanele cu piele mai închisă la culoare și ochi căprui, care au o capacitate naturală de a se proteja mai bine.

O măsură utilă pentru a aprecia intensitatea radiației UV și pentru a ne ghida comportamentul  față de expunerea la soare este cunoașterea indicelui UV.

Indicele UV reprezintă valoarea maximă estimată a nivelului de radiații UV, pentru zona curentă, la orele 12.

Indicele UV variază de la 1 la 11+ unde 11+ reprezintă intensitatea cea mai mare.

Un indice cuprins intre 0 – 2  ( verde) este un indice scăzut, însemnând că nu este necesară protecția solară decât dacă pielea este foarte sensibilă sau există afecțiuni fotoinduse.

Un indice cuprins între 3 – 5 ( galben) este un indice moderat care subliniază necesitatea evitării expunerii la soare în timpul prânzului, aplicarea de creme ecran spf chiar și în zilele înnorate și purtarea de haine adecvate.

Începând cu indicele UV cuprins între 6 – 7 (oranj) riscul expunerii la soare crește considerabil. Se va evita expunerea la soare între orele 10.00 – 16.00 și se va sta la umbră. Este necesară aplicarea cremei de fotoprotecție și a utilizării îmbrăcămintei corespunzătoare.

Indicele 8 – 11 (roșu) este un indice foarte ridicat și ar trebui limitată la maxim expunerea la soare în intervalul orar 10.00 – 16.00 iar în cazul expunerii vor fi luate toate măsurile pentru a proteja pielea și ochii.

 Așa cum luăm în considerare previziunile meteo pentru a ști ce haine să purtăm în ziua respectivă, tot așa indexul UV ar trebui să ne ajute să știm cum să ne protejăm pielea și ochii de efectele nocive ale radiațiilor UV.

Pentru a evita efectele neplăcute ale expunerii la UV sunt necesare măsuri de fotoprotecție reprezentate de folosirea cremelor ecran, cu factor de protecție solară (SPF), purtarea de haine adecvate, pălării cu boruri largi, ochelari de soare.

Cremele de fotoprotecție sunt o măsura extrem de eficientă împotriva soarelui cu condiția să fie alese și folosite corect.

În primul rând trebuie să fie un produs de calitate, cu compoziție verificată și testată, potrivit vârstei și tipului de piele, ales în concordanță cu activitatea desfășurată și timpul de expunere la soare, cu spectru larg – adică să blocheze atât radiațiile UVA cât și radiațiile UVB – și cu SPF de minim 30.

Produsele cu factor de protecție solară acționează precum o barieră temporară în fața razelor solare.

Factorul de protecție solară, cunoscut sub denumirea de SPF este unitatea care măsoară protecția oferită pielii împotriva radiației UVB. Acesta indică timpul în care o persoană ar putea sta la soare, cu crema de fotoprotecție fără a suferi arsuri solare, față de timpul în care pielea s-ar arde dacă nu ar fi protejată. Concret, dacă în mod normal pielea neprotejată ar suferi o arsură după 10 minute de expunere solară în miezul zilei, un SPF de 15 va proteja pielea de 15 ori mai mult, adică aceasta se va arde după 150 de minute (teoretic, pentru ca există o serie de alți factori care influențează expunerea la soare).

Este important de reținut că SPF este o unitate de măsură pentru UVB.

UVB sunt radiațiile care produc arsurile solare, în timp ce UVA produc fotoîmbătrânirea și alergiile solare, ambele fiind responsabile de apariția cancerelor cutanate de-a lungul vieții.

De aceea un produs de fotoprotecție eficient trebuie să aibă atât spectru UVB cât și spectru UVA.

Pentru a putea asigura o protecție eficientă, cremele de fotoprotecție au în compoziție așa numitele filtre, care sunt substanțe anorganice (filtre fizice) sau organice (filtre chimice).

  1. Filtrele anorganice cele mai folosite sunt dioxidul de titan și oxidul de zinc.

Acestea reflectă radiațiile UVA și UVB prin formarea unei bariere opace de particule inerte, la suprafața pielii.

Sunt bine tolerate, nu dau alergii sau alte tipuri de efecte adverse, de aceea sunt utilizate în cremele de fotoprotecție pentru copii.

Sunt mai greu acceptabile din punct de vedere cosmetic pentru că lasă un aspect alb și se curăță mai greu.

  1. Filtrele organice sunt specifice pentru anumite lungimi de undă

(împotriva UVA, împotriva UVB, împotriva UVA+UVB) din acest motiv fiind combinate în cremele ecran pentru a obține o protecție cu spectru larg.

Cele mai frecvent folosite substanțe pentru blocarea UVA sunt benzofenona, oxibenzona, avobenzona, în timp ce pentru UVB se folosesc derivații de acid cinamic, salicilații, PABA (acidul para aminobenzoic), octocrilena.

Filtrele organice pot da reacții adverse la nivelul pielii și prin absorbția lor. Există o serie de controverse în ceea ce privește filtrele organice.

Oxibenzona și octocrilena au fost suspectate că afectează statusul hormonal atât la femei cât și la bărbați, dar aceste suspiciuni nu au fost confirmate.

De asemenea, se pare ca derivații de vitamina A (palmitat retinil) ar fi de evitat în cremele de fotoprotecție pentru că, în prezența soarelui, cresc riscul de cancer de piele.

Există însă și filtre organice fotostabile care nu dau reacții alergice  – meroxil, tinosorb M, tinosorb S.

Aceste reacții apar în special la persoanele cu boli fotoinduse, la persoanele cu dermatită atopică sau în cazul aplicării cremelor ecran pe o piele iritată.

În afara acestor reacții generate de filtrele organice din cremele de fotoprotecție, la anumite categorii de persone, există așa numitele “alergii la soare”, cea mai frecventă fiind erupția polimorfă la lumină sau lucită.

Aceasta apare primăvara sau la prima vacanță însorită, după o perioada de neexpunere, declanșându-se în decurs de ore, zile de la expunere. Se manifestă sub forma de papule mici, roșii, pruriginoase ce apar pe zonele fotoexpuse (antebrațe, decolteu)

Ele sunt produse de UVA, de aceea prevenția lor se realizează cu creme de fotoprotecție cu spectru larg, UVB și UVA.

Pentru această patologie, există în principalele game dermato-cosmetice din farmacii, creme SPF împotriva alergiilor solare.

Produsele de fotoprotecție nu sunt concepute pentru a prelungi timpul de expunere la soare ci pentru a proteja pielea de radiațiile solare în diverse situații.

Pentru a ne bucura de o fotoprotecție eficientă, trebuie să ținem cont de mai mulți factori:

  1. Crema de fotoprotecție se aplică într-o cantitate generoasă, uniform, pe toata suprafața corpului ( fără a uita de urechi, buze, ceafă, parțile laterale ale gâtului, zone de calviție), ideal cu 15-30 de minute înainte de expunerea la soare.
  2. Crema se reaplică la fiecare 2-3 ore (chiar dacă este un produs rezistent la apă) pentru ca efectul ei scade în timp din cauza transpirației, apei, folosirii prosopului sau pur și simplu a degradării filtrului solar în contact cu radiația UV.
  3. Factorul de fotoprotecție asociat cu cele mai bune efecte este între 30 și 50+. Produsele care depăsesc spf 50 NU oferă o protecție mai mare de 99% (la fel ca în cazul spf 50). S-a observat însă, că persoanele care folosesc o cremă cu spf mai ridicat de 50, au tendința de a se expune prelungit la soare, fără să aplice cu regularitate un strat protector de cremă, fiind convinși că un spf atât de mare le asigură o fotoprotecție totală. Acest lucru nu face altceva decât să crească riscul de arsură solară și mai mult.
  1. Produsele trebuie să fie adecvate tipului de piele: cremele se folosesc pentru fata sau pentru pielea cu tendinta de uscare, lotiunile sunt indicate pentru corp pentru ca se intind mai usor și uniform, spumele în special pentru copii intrucat se aplica mai usor, texturile fluide pentru zonele seboreice. Exista produse care se aplica atât pe corp, cât și pe față (acest lucru fiind specificat pe eticheta produsului) sau produse recomandate exclusiv pentru față, în cazul tenurilor cu probleme (acne, rozacee, melasmă, etc.)
  1. Trebuie verificată data de expirare a cremelor de fotoprotecție întrucât unii dintre produșii ecran își pot pierde eficacitatea în timp. Din acest motiv cremele nu se păstrează de la un sezon la altul (unele flacoane au o pictogramă care arată cât este indicat să se folosească produsul după deschidere).
  1. Produsele de fotoprotecție se aleg în functie de vârstă. Există produse special formulate pentru copii care au mentionață pe eticheta vârsta de la care se pot folosi.

 Fotoprotecția la copii

Evitarea expunerii la soare este importantă la toate vârstele dar cu cât expunerea are loc mai timpuriu în cursul vieții, cu atât riscurile devin mai mari.

Copiii au o piele foarte fină, albă, cantitatea de pigment din piele e mai redusă, toate aceasta implicând o scădere a capacității de a se apăra de soare.

În cazul copiilor cu vârstă până la 1 an este necesară evitarea expunerii direct la soare, preferându-se umbra atunci când sunt în aer liber.

Copiii sub 6 luni au o suprafață cutanată foarte mare raportat la greutatea lor și o piele foarte subțire, fiind astfel crescută absorbția substanțelor chimice din cremele de fotoprotecție.

Ei nu se expun sub nicio formă direct în soare, iar în timpul plimbărilor, fotoprotecția se realizează prin intermediul hainuțelor.

Copiii peste 6 luni au de asemenea o piele foarte sensibilă. Cu toate acestea, poate fi folosită o crema de fotoprotecție adecvată vârstei, cu spf 50+, pe zonele neacoperite, în caz de expunere ocazională la soare ( permisă între orele 8-11 și după ora 16, în zilele de vară)

Cremele de fotoprotecție pentru copii sunt special formulate pentru aceștia și nu conțin filtre organice cu potențial alergogen, coloranți, parfumuri, parabeni.  Cu toate acestea se evită aplicarea lor pe mânuțe în perioada în care copii își duc mânutele la gură.

Astfel, cremele pentru copii conțin în principal filtre minerale care nu prezintă risc de reacții adverse dar care prezintă dezavantajul că lasă urme albe pe piele și sunt mai dificil de curățat. Ele se înlătură la duș, cu un gel de curățare blând sau, dacă persistă, cu un disc demachiant cu câteva picături de ulei (pentru bebeluși) sau cu soluție micelară pentru bebeluși.

În cazul copiilor, se folosesc uneori produse repelente pentru a evita înțepăturile de insecte.

Se pot folosi  produse care combină efectul repelent cu cel de fotoprotecție sau dacă se aplică separat, întâi se aplică repelentul și la câteva minute crema de fotoprotecție. În această situație repelentul poate diminua efectul de fotoprotecție și atunci este necesară aplicarea cremei de fotoprotecție în cantitate mai mare sau mai des.

Dacă totuși, din diverse motive, apare arsura solară la copil, acesta trebuie dus într-un loc răcoros și trebuie hidratat. Se pun comprese cu apă la temperatura camerei sau se folosesc spray uri cu apă termală. În cazul unei arsuri foarte ușoare ( înroșire discretă a pielii, pe suprafețe relative mici) se pot aplica produse cu dexpantenol sau loțiuni calmante și reparatoare, special formulate pentru aplicarea după expunere la soare. În cazul unei înroșiri accentuate a pielii, cu sau fără bășici sau apariția manifestărilor sistemice (febră, frison, greață) copilul trebuie dus la medic.

 O categorie aparte o reprezintă copiii cu dermatită atopică.

În cazul copiilor (peste 1 an) cu dermatită atopică, expunerea cu prudență la soare și vacanțele la mare au efecte benefice.

Pentru pielea atopică , exista în principalele game dermato-cosmetice din farmacii, creme de fotoprotecție speciale pentru acest tip de piele, cu filtre atent selectionațe, fără coloranți, parfumuri, uleiuri, parabeni, etc. dar care au

în plus agenți emolienți ce previn uscăciunea pielii.

La acești copii nu atât aplicarea cremei de fotoprotecție este o problemă cat iritația produsă de transpirație, nisip, apă, sare, clor, etc. De aceea, înainte de a reaplica crema de fotoprotecție e necesar un duș scurt, cu apă calduță fără agenți de curățare. De asemenea, se contraindică statul mult în apă iar la sfârșitul zilei, după dușul de seară,  e obligatorie aplicarea unei creme emoliente, specială pentru dermatită atopică.

 Fotoprotectia și vitamina D

Vitamina D este produsă la nivelul pielii ca rezultat al expunerii la lumina soarelui. Din acest motiv a apărut suspiciunea că produsele de fotoprotecție ar putea inhiba sinteza acesteia.

Vitamina D se sintetizează foarte rapid și de aceea, chiar și putin timp petrecut în aer liber, este de ajuns pentru a evita deficiențele. La persoanele sănătoase, care petrec frecvent timp în exterior, producția de vitamina D e suficientă.

În mod obișnuit, 10-15 minute petrecute zilnic afară, primăvara și vara, sunt suficiente pentru a produce necesarul de vitamina D. În timpul iernii se poate prelungi timpul petrecut în aer liber.

Vitamina D se găsește și în alimente cum ar fi peștele (sardine, somon), ulei de ficat de cod, gălbenuș de ou.

Sunt situații în care poate fi necesară dozarea vitaminei D și, în funcție de valoarea acesteia, suplimentarea ei, în acord cu medicul pediatru /endocrinolog (la adult)

 Alunițele și soarele

Orice persoană trebuie să faca un control dermatologic pe an pentru supravegherea alunițelor.

In funcție de tipul de piele, numărul alunițelor, distribuția lor, aspectul clinic și dermatoscopic, dermatologul va sfătui pacientul ce conduită să urmeze referitor la expunerea la soare și produsele de fotoprotecție necesare.

In cazul persoanelor fără probleme deosebite (fără antecedente personale sau familiale de melanom, fără “alunițe periculoase”, cu piele normală), expunerea la soare între orele 8 și 11 și respectiv, după ora 16, utilizarea unei creme de fotoprotecție cu spf de minim 30, cu reaplicarea acesteia la fiecare 2 ore, ar trebui să fie masuri suficiente pentru prevenirea efectelor secundare ale expunerii la soare (pe perioada vacanțelor).

În cazul ruperii unei alunițe, aceasta se poate dezinfecta cu betadină și se acoperă cu un plasture. Ruperea unei alunițe nu este o urgență și nici un motiv de panică. Leziunea trebuie văzută de un medic dermatolog, într-un interval de 1-2 săptămâni de la traumatism. Acesta va decide daca alunița traumatizată  trebuie excizată sau nu și cât de repede trebuie făcut acest lucru.

Îmbrăcămintea cu protecție solară

Hainele, atât cele normale cât și cele cu protective UV, reprezintă unul din cele mai importante instrumente de protecție solara.

Protecția oferită de haine este dată de UPF (factorul de protecție împotriva UV) și este calculată în funcție de transmiterea radiației UV prin material/țesătură.

UPF pentru haine este echivalentul SPF pentru cremele de fotoprotecție.

Majoritatea țesăturilor oferă o protecție UV mică dar pentru o protecție decentă, valoarea UPF trebuie să fie de mai mare decât 15.

O valoare UPF de 15-24 oferă materialului o protecție bună. Valoarea de 25-39 corespunde unei protecții foarte bune iar cea de 40-50, unei protecții excelente. Deci, un UPF de 50, arată că acea îmbrăcăminte va lăsa să treacă 1/50 din radiația UV (adică 2%).

Factorii care cresc UPF sunt: grosimea materialului, densitatea țesăturii, calitatea culorii. Umezirea materialului scade UPF.

În ceea ce privește materialele, poliesterul are cel mai bun UPF, urmat de nylon, în timp ce denimul și lâna au un UPF mediu iar bumbacul, mătasea artificială, inul, cânepa au un UPF foarte scăzut.

La aceste materiale pot fi adăugate diverse substanțe chimice care cresc eficiența protecției împotriva UV.

*Material realizat de doamna doctor Roxana Buzățel, medic prima dermatolog

Mai jos poți descărca articolul în varianta .pdf, să îl ai mereu cu tine și să îl trimiți și bunicii, bonei sau prietenei tale.

Articol Fotoprotectie_LaPrimulBebe