Este foarte important ca fiecare salariată gravidă sau mamă să își cunoască drepturile din punct de vedere al protecţiei maternităţii, mai exact protecţia sănătăţii şi a securităţii la locurile lor de muncă.
Astfel, conform OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, salariatele gravide şi mamele, lăuze sau care alăptează, au dreptul la protecţie la serviciu. Trebuie ținut cont de faptul că de aceste drepturi se poate beneficia doar doar dacă anunţă angajatorul în scris, printr-o notificare, cu privire la starea curentă; informare la care se vor atașa și documente justificative (ex. adeverinţă eliberată de medicul de familie/specialist).
În continuare, angajatorul trebuie să prevină expunerea salariatei la riscuri ce îi pot afecta sănătatea, precum şi să ia toate măsurile necesare că această să nu fie constrânsă să efectueze o muncă dăunătoare stării ei de graviditate ori copilului nou-născut. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării salariatei, angajatorul trebuie să anunţe medicul de medicină muncii, care asigură supravegherea stării de sănătate a angajaţilor din unitate, precum şi inspectoratul teritorial de muncă, care vor verifica condiţiile de muncă ale salariatei şi riscurile la care este supusă.
În funcție de rezultatul evaluării riscurilor (raport din care va fi înmânat un exemplar și salariatei) în cazul în care salariata desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă.
Dacă acest lucru nu este posibil, atunci angajatorul o va repartiza la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea să, conform recomandării medicului de medicină muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale. Dacă se recomandă schimbarea locului de muncă, iar angajatorul nu are alte posturi în conformitate cu recomandările, salariatele însărcinate pot beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal. Transferul poate fi solicitat de salariată şi în cazul în care muncă se desfăşoară în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat, definite potrivit legii.
În plus, pe tot parcursul sarcinii, dar şi după naştere, salariatele nu pot fi obligate să desfăşoare muncă
de noapte, nu pot fi detaşate şi nici trimise în deplasare. În cazul în care sănătatea lor este afectată de muncă de noapte, atunci ele pot cere transferul la un loc de muncă de zi.
Legislația prevede:
“Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte”.
De asemenea, este posibil ca medicul de familie/specialitate să recomande reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă din motive de sănătate pentru salariatele gravide. Acest fapt nu implică reducerea drepturilor salariale ci doar modificarea programului de lucru. Salariata gravidă are dreptul și la o dispensă lunară de maximum 16 ore libere plătite pentru a efectua controale medicale de rutină. Pentru a dovedi efectuarea controlului, angajată trebuie să prezinte o adeverinţă de la medicul specialist.
Aceeași ordonanță menționează că pentru mamele care se reîntorc la serviciu şi încă alăptează, angajatorul este obligat să acorde, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare (pauzele includ şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte copilul), până la împlinirea vârstei de un an a copilului. Aceste pauze de alăptare se pot înlocui cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu două ore zilnic, la cererea mamei. Pauzele sau reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale, fiind suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
O salariată însărcinată, lăuză sau care se află în concediul pentru îngrijirea şi creşterea copilului sau e în perioada acordării stimulentului de inserţie nu poate fi concediată decât în cazul concedierii pentru motive ce intervin că urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.
CONCEDIUL MEDICAL DE RISC MATERNAL
Salariatele gravide cât și cele care au născut recent au dreptul la concediul de risc maternal în situația în care angajatorul, din motive justificate, nu îşi poate îndeplini obligaţiile de a oferi un loc de muncă sigur şi sănătos, astfel:
înainte de data intrării în concediul de maternitate (cunoscut și ca prenatal/sarcină și lăuzie);
după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (42 zile calendaristice după data nașterii), în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea
copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.
Acordarea concediului de risc maternal se face numai în baza unui certificat medical eliberat de către medicul de familie sau de medicul specialist.
Acest tip de concediu se acordă fără vreo condiţie de stagiu de cotizare, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, astfel:
integral sau fractionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate;
integral sau fracționat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu e cazul, până la dată intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani;
integral sau fracționat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii;
integral sau fracționat, după revenirea salariatei din concediul pentru creșterea si îngrijirea copilului, la recomandarea medicului specialist (menționez aici un caz întâlnit în practică: o salariată revenită din concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului a solicitat intrarea în concediul de risc maternal și a primit răspuns favorabil, demonstrând că încă alăptează).
Concediul nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Pe durata concediului de risc maternal salariata beneficiază de o indemnizaţie de risc maternal de 75% din media veniturilor aferente ultimelor 6 luni, care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Interesant de știut! Durata concediului de risc maternal este considerată perioadă de activitate și inclusiv pentru acesta se
calculează dreptul la concediu de odihnă.
CE E DE FĂCUT DACĂ NU SUNT RESPECTATE DREPTURILE SALARIATELOR DE
CĂTRE ANGAJATORI?
Ca și salariate, femeile însărcinate si mamele, lăuze sau care alăptează, au drepturi și obligații asa cum reiese atât din Codul Muncii cât și din alte legi speciale (ex. OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă) astfel, prima instituție căreia se pot adresa în situația încălcării sau neacordării anumitor drepturi este Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Dacă însă, raporturile de muncă ale salariatelor au încetat din motive pe care le consideră că fiind legate de starea lor, ele au dreptul să conteste decizia angajatorului la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la dată comunicării acesteia.
Salariata gravidă nu mai beneficiază de protecţie dacă firma intră în faliment.
Pentru motive ce nu țin de persoana angajatelor însărcinate sau a mamelor lăuze sau care alăptează,
angajatorul poate dispune concedierea acestora atunci când intervine statutul de companie
falimentară sau unul din departamente se restructurează în cadrul unui proces aflat pe rolul instanţei,
ce are că obiect reorganizarea, insolvenţă, falimentul angajatorului.
TEXT: Raluca Niculae, voluntar LaPrimulbebe
* Prezentul articol reprezinta un punct de vedere si nu tine locul unei analize amanuntite din punct de vedere al implicatiilor legale si a situatiei personale.